Treimea Ideilor ! Retrospectiva celei de-a treia părți a Festivalului Internațional George Enescu!!!

Posted: 25/09/2019 in Va recomandam cu drag !!!

Ultimele opt zile ale Festivalului Internațional “George Enescu” au adăugat virtuozității și emoției o nouă coordonată, cea a ideilor și temelor deschise spre dialog și meditație.

Publicul a avut ocazia să sondeze viziuni, concepte și idei în marile opere prezentate, pe de o parte. Premiere pe scenele românești cum sunt Peter Grimes, al lui Benjamin Britten și Moise și Aron, a lui Schoenbergsau piese abordate foarte rar, cum este Jeanne d’Arc, a lui Honneger au livrat explicit în librete mari teme actuale și azi. Au putut fi apoi contemplate, pe de altă parte, idei neobișnuite sau abordări diverse în dialogurile dintre compozitori, de la Forumul Internațional al Compozitorilor. De altfel, fiecare lucrare prezentată, în fiecare secțiune, a deschis, calea către noi teme de dialog, întrebări și conversații. În total, au avut loc 30 de noi concerte care au inclus 69 de lucrări, aparținând unui număr de 31 compozitori.

Muzica este a vremurilor și vremurile sunt ale muzicii, se spune. Artiștii preiau energia timpurilor și o transpun în opere, iar lucrările lor influențează și marchează publicul, care, la rândul lui, influențează și inspiră creatorii. Cercuri virtuoase ale creației descrise magistral de lucrările ultimei treimi a Festivalului.

Îndrăzneața creație a lui Constantin Basica, “Concert pentru dirijor și orchestră”, primă audiție, prezentată în seria Muzica Secolului XXI, pe 15 septembrie, a oferit, spre exemplu, ocazia de a imagina modul în care un ipotetic Dirjor Artificial Intelligence poate integra de la auditoriu și orchestră indicații despre arbordare unei lucrări și gestica potrivită. Expresia absolut uimitoare a modului în care, prin tehnologie, un dirijor poate uni publicul și muzicienii. Poate o citire a ideii de lume în armonie venită din cel mai surpinzător loc, cel al inteligenței artificiale.

La aceeași secțiune, Elegia minacciosa, a lui Dan Dediu ne-a propus paradoxul unei elegii amenințătoare, Francesco Tristanocel care are ca vis înregistrarea integrală a lucrărilor de pian ale lui Bachcu Island Nation Free ne-a invitat să explorăm fără complexe, programatic, sonoritățile diverse ale lumii, în timp ce Concertul de vioară,a lui Jorg Widmann a adus în atenție,sub bagheta maestrului Cristian Lupeș și în interpretarea Filarmonicii din Sibiu și a lui Michael Barenboim vibrația contemporană.

În aceeași zi, de dimineață Dan Zhu, la vioară și Gerhard Oppitz la pian au revizitat plini de subtilitate Sonata nr. 1 pentru vioară op.12, de Beethoven, dedicată lui Sallieri, prilej de meditație despre talent, reverență profesională, metodă și canon. Apoi Impresiile din copilărie, ale lui Enescu au vorbit despre amintire, inocență și reverie, deschizând drumul pentru revelația asupra Mythen, a lui Szymanowski și Sonata în Mi bemol major, a lui Strauss.

După-amiază, la Ateneu, sub bagheta lui Gergely Madars, Orchestra Filamonică Regală din Liège, avându-l ca solist pe rafinatul Renaud Capuçon a cântat Enescu – Suita pentru orchestra nr. 2 în Do major, op.20, Bartok – Concertul pentru vioară și orchestră și Prokofiev –  Simfonia a V-a în Si bemol major, op 100. Primii doi compozitori, născuți în același an, un trio de contemporani și totuși tușe diferite, deși sunetul vremurilor se simte peste tot în contururi precise, realizate splendid de tonul profund al viorii lui Capuçon.

Seara, Peter Grimes. O poveste intensă despre comunitate, preconcepții, statutul dificil al celui diferit într-un libret de policier operatic. Considerată ca fiind una din capodoperele contemporane, lucrarea lui Benjamin Britten a fost însoțită de grafica multimedia creată de Carmen Lidia Vidu, care a adăugat claritate în țesătura de idei și a completat experiența spectatorilor. Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio, sub conducerea maeștrilor Paul Daniel și Ciprian Țuțu, au transpus forța poveștii într-o interpretare susținută și au dat nuanțe textului și subtextului.

Noaptea orașul s-a îmbrăcat în sunetele Missei Solemnis a lui Beethoven, în interpretarea Freiburger Barockorchester și Zurcher Sing-Akademie, sub bagheta lui René Jacobs. “Din inimă să se întoarcă în inimă”, scria Beethoven, ca dedicație, pe partitura compoziției care a livrat promisiunea direct în sufletele spectatorilor, alături de prilejul de a scruta dintre cele mai profunde posibile teme: despre umanitate, credință și raportarea la divinitate.

Ziua a doua a debutat cu acordurile viorii lui Midori și ale pianului vrăjit de Jean-Yves Thibaudet, cu un repertoriu incluzând SchumannFauré, Debussy și Enescu, într-un dialog de mare subtilitate și profunzime. Un nou prilej de a-l regăsi pe Enescu lângă alți compozitori alături de care a creat și „caracterul românesc” integrat perfect în sonoritățile europene ale perioadei.

La Sala Auditorium, Trio Nuova Musica Consonate au lansat noi prilejuri de conversație cu două audiții provocatoare, Conceptofonia, lui Șerban Nichifor și Parallel musics, a Lianei Alexandra, alături Sonata pentru violoncel și pian, a lui Anatol Vieru.

Finalul zilei a fost în nota profundă aRecviemuluilui Verdi, în interpretarea Orchestrei și Corului Maggio Musicale Fiorentine,sub bagheta maestrului Fabio LuisiUn prilej în plus de înaltă meditație, dincolo de interpretarea propusă.

Ritmul clapelor pianului controlat cu măiestrie de Gerhard Oppitz a deschis după-amiaza zilei a treia. Beethoven – Sonata nr.17 în Re major, cunoscută și drept “Der Sturm-Furtuna”, denumire care nu îi aparține autorului, dar care este legată cumva istoric de perioada în care a fost compusă și de o recomandare de a citi lucrarea shakesperiană, făcută de compozitor, întâmplător, în acea perioadă.

Expresiva Suita nr. 2, op 10, a lui George Enescu completează cadrul cu o nouă încântare și o nouă confirmare privind locul operei lui Enescu în rândul muzicii influente europene.  

De altfel, seara s-a încheiat cu același gând, după ce orchestra florentină, Maggio Musicale a lansat provocarea unei a doua interpretări, în aceeași ediție, a Simfoniei a III a, a lui Enescu, sub bagheta maestrului Fabio Luisi. După ce am avut ocazia ca în prima parte a Festivalului să admirăm claritatea și amplitudinea construcției muzicale a lucrării, în regalul dirijat de maestrul Vladimir Jurowski, la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii din Berlin, noua versiune, cu o citire în cheie italiană și caldă a temelor dantești completează înțelegerea profilului universal al minunatei lucrări enescine. Promisiunea Pardisului, din ultima parte, învăluitoare, feerică a încheiat într-o nouă emoție seara deschisă în note de virtuozitate de Concertul nr. 1 de vioară, a lui Paganini, cu Serghey Krylov solist.

Ziua a patra s-a deschis în acordurile Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente soliste, a lui Enescu, interpretată de Orchestra Națională din Lille, dirijată de Vlad Vizireanu, la Ateneul Român. Despre această lucrare s-a spus că este o meditație despre existență și non-existență, una dintre temele filosofice explorate de Enescu. Un nou set de idei profunde oferite spectatorului, care regăsește printre note, temele românești, rădăcinile și asprația înaltă. În interpretarea oferită, unitară, “cântecul de lebdă” a lui Enescu a atins cele mai sensibile corzi interioare. Serghei Khachatryan, la vioară și Timothy Ridout, la violă au continuat cu Concertul pentru vioară și orchestră în re major – de Johannes Brahms, și Simfonia „Harold în Italia” – de Hector Berlioz.

Muzica este liant universal, iar compozitorii sunt nemuritori, este următorul set de idei adăugate în dilogul săptămânii de ansamblul Les Sourds-Doués, în programul Mozartweek in Residence. În muzicalul “The Four Ties”, artiștii au propus o călătorie prin diverse lumi muzicale – de la clasică, la jazz, tango, klezmer, muzică de film etc. – cu destinația finală, Mozart. Cu umor și virtuozitate, cei patru muzicieni au făcut live demonstrația că suntem toți imersați în marea sonoritate a lumii, iar geniul lui Mozart unește invizibil continente și oameni, continuă să uimească și să cucerească.

Seara, un episod în două game majore, cuprinzătoare, copleșitoare. Concertul nr. 4 de pian în sol major, a lui Beethoven, cu Nelson Freire solist și Simfonia nr.1 în Re major, a lui Gustav Mahler, cu Orchestra Filarmonicii din St. Petersburg și maestrul Vassily Sinaisky la pupitru. O notă în plus la temele posibile de meditație. Concertul lui Beethoven, după lansarea din 1808, a fost neglijat aproape 30 de ani și readus în atenția cuvenită de Felix Mendelsohn, care i-a repus în lumină frumusețea și structura inovatoare.

Ziua a cincea a fost dominată, aparent, de spectactolul Jeanne d’Arc, cu actrița Marion Cotillard, câștigătoarea unui premiu Oscar, a numeroase premii de interpretare europene, în rol principalAlte cinci evenimente de înalt nivel s-au petrecut pe întregul parcurs al zilei, într-un uriaș puzzle muzical de idei și interpretări.

În cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, muzicienii britanici Mark-Anthony Turnage, Colin Matthews, John Woolrich și Charlotte Bray au vorbit despre arta lor poetică, crezul lor artistic și modul personal de percepere a universului muzical contemporan, invitați la dialog de compozitorului și profesorul Dan Dediu. Apoi, la Sala RadioBritten Sinfonia, sub bagheta dirijorului Andrew Gourlay și cu Vikram Sedona, la vioară,laureat al Concursului Internațional „George Enescu” 2018 au prezentat lucrările participanților la forum. Reflections in time – de Charlotte Bray,Prin lumina florilor – de Ulpiu VladConcert pentru vioară – de John Woolrich,o lucrare în prima audiție de Mark-Anthony Turnage și Spiralling – de Colin Matthews. Programul a permis o privire de ansamblu asupra muzicii contemporane britanice, aducând pe scena Festivalului o selecție a celor mai cunoscuți și cântați compozitori englezi în viață.

Apoi, mult așteptatul oratoriu Jeanne d’Arc au bûcher, semnat de Arthur HoneggerOrchestra Națională din Lille, sub bagheta dirijorului Alexandre Bloch, acompaniată de Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Prunner și Corul de copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Răzvan Rădos au pus în scenă un spectacol solid, un masiv de emoții, nuanțate profund de delicata Marion Cotillard în rolul principal. Dincolo de celebritate, spectatorii au putut simți puterea partiturii eclectice și impresionante a lui Honegger, prestația impecabilă a muzicienilor români mari și mici, alături de cei francezi, construcția sofisticată și atent condusă de Alexandre Bloch. Subiectele zilei din libretul semnat de Paul Claudel – lupta pentru o idee, libertatea de expresie și piedicile puse de sistemele politice corupte, implicarea până la sacrificiu au marcat definitiv momentul în sufletele melomanilor.

Mai târziu, la Teatrul Excelsior, spectacolul Scrisori și muzică (Briefe & Music), Din corespondența dintre Leopold și Wolfgang Amadeus Mozart (1779 – 1782)a dezvăluit gânduri din intimitatea compozitorului, idei de luat și cântărit, în citirea dedicatului mozartian Rolando Villazón, acompaniat de violonistul Emmanuel Tjeknavorian și pianistul Maximilian Kromer.

Orchestra Filarmonica din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului român Christian Badea, alături de Corul Academic al Radiofuziunii Române, dirijat de Ciprian Țuțu, și violonistul Vadim Repin au continuat apoi cu Poemul simfonic „Isis” – de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, după schițele autorului), Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară și orchestră – de Dimitri Șostakovici șiSimfonia a IX-a în mi minor, „Din lumea nouă” – de Antonin Dvořák. O prestație impresionantă, plină de nuanțe, cu un contur sonor frumos adaptat fiecarei piese propuse, purtătoare a unor mituri, povești și simboluri. Isis s-a revărsat plină de seducție, vioara lui Vadim Repin a desenat cu claritate tumultul personal, pasajele întunecate și suferința, Concertul de vioară fiind compus în perioada în care Sostakovich era persecutat de Stalin pentru originea lui, ca în final lumea nouă să își prezinte sunetul amplu al promisiunilor.

La Barocca, ansamblul italian specializat pe interpretări de muzică barocă au încheiat ziua cu „Aci, Galatea și Polifemo”, compusă ca muzică pentru festivități de nuntă de Georg Friedrich Händel. Sub bagheta dirijorului Ruben Jais, soprana Roberta Mameli, mezzosoprana Sonia Prina și basul Luigi de Donato au completat intensitatea zilei cu arii vivace, tonuri idilice, furtuni ale geloziei întunecate.

Ziua a șasea a oferit, printre altele, o viziune muzicală a compozitorului Max Richter, care a reimaginat contemporan Anotimpurile lui Vivaldi, cu sprijinul Annei Tifu la vioară, oferind în “Reimagining Vivaldi” prilejuri de uimire și bucurie, dantelării contemporane. A urmat Cântecul particulelor neutrino, “auzit” și compus de Nicola Piovani, figurat de Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, cu sprijinul lui Ybai Chen la violoncel, laureat al Concursului Internațional George Enescu, ediția 2018.În final, Suita Fellini, tot a maestrului Piovani, auditoriul a fost purtat prin marile momente ale cineastului Italian, aducând în atenție tot universul de personaje, drame, comicul și grotescul, delicatețea și grandoarea, conturând din muzică, aproape fizic, scene memorabile.

Camerata Salzburg a preluat apoi sonoritatea zilei, revenind la parfumul clasic al lui Mozart Week in Residence, cu arii din “Nunta lui Figaro”, interpretate de Mojca Erdmann și neobositul Rolando Villazon. Au urmat Simfonia concertantă pentru vioară, violă și orchestră în mi bemol major, cu Akiko Suwanai la vioară și Timothy Ridout la violă. Spectacolul s-a încheiat cu Mozart – Simfonia nr.35 “Haffner”.

A urmat spectacolul Moise și Aron, opera semnată de Arnold Schoenberg. O nouă premieră absolută în Festival, va rămâne un eveniment de referință, o montare în concert memorabilă, purtând semnătura Orchestrei Filarmonicii “George Enescu”, dirijată de maestrul Lothar Zagrosek, Corul Filarmonicii George Enescu, pregătit de maestrul Iosif Ion Prunner și cu sprijinul Vocal Consort Berlin. Construcția pregătită a integrat firesc distribuția internațională, cap de afiș fiind expresivii Robert Hayward (Moise) și John Daszak (Aron). Arhitectura multimedia, asigurată de Nona Ciobanu și Peter Kosir a dat cadrul perfect pentru a contura puterea poveștii, moderând subtil disputa de început de lume, între Gând și Cuvânt.

Les Talents Liriques, sub bagheta maestrului Christophe Rousset, au sculptat apoi în imaterialul nopții, sonorități baroce, cu Iulius Caesar în Egipt, opera lui Haendel. Partitură dificilă, din nou, susținută cu aplomb de contratenorul Christopher Lowerey și soprana Karina Gauvin, alături de întreaga distribuție de artiști lirici.

Ziua a șaptea

Penultima zi din ediția 2019 a Festivalului Internațional George Enescu s-a deschis așezat, învăluitor cu recitalul pianistului francez François-Frédéric Guy. Piese pentru pian – de J. Brahms, Sonata nr. 1 în fa diez minor pentru pian – de G. Enescu, Preludii, Caietul II – de C. Debussy.

Apoi, La Sala Radio, seria Muzica secolului XXI, în interpretarea Orchestrei Simfonice București, sub bagheta dirijorului Nicolae Moldoveanu a propus o trecere în revistă a direcțiilor din componistica actuală, cu exemple din Franța, Chile, Suedia și România. Bachiana – de Cornel Țăranu, „Vaste champ temporel à vivre joyeusement” – de Eric Montalbetti, „Atacama” concert pentru vioară și orchestră – de Marco Perez-Ramirez, „Ich denke Dein…” – de Rolf Martinsson. Compozitorii străini invititați au dialogat ulterior în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, de la Universitatea Națională de Muzică din București despre modul în care compun, despre sursele de inspirație, disiciplina necesară compozitorului și despre devenirea lor. Discuția moderată de compozitorul și profesorul Dan Dediu a oferit o privire în laboratorul de creație și a condus către micile secrete ale fiecăruia.

Inspirația și delicatețea, concentrarea și sunetele prefecte au preluat scena la Ateneu, unde pianista Mitsuko Uchida, în dublu rol de dirijor și solist, alături de Orchestra de Cameră Mahler, au intrepretat Concertul nr. 19 pentru pian și orchestră în fa major – de W.A. Mozart, „Metamorphosen” – Studiu pentru 23 de instrumente cu coarde soliste – de R. Strauss și Concertul nr. 20 pentru pian și orchestră în re minor – de W.A. Mozart. Una dintre cele mai apreciate muziciene ale momentului, o legendă a pianului la nivel mondial, prezentă în premieră la București, a oferit melomanilor dozajul perfect, o citire plină de sensibilitate, personală, specială a celor trei compoziții.

O altă vedetă incontesabilă a scenelor clasice, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam cu maestrul Cristian Măcelaru la pupitru și-a demonstrat în continuare virtuozitatea, construcția ansamblului aproape de perfecțiune, pe Scena Sălii Palatului. Poemul simfonic „Don Quijote” – de Richard Strauss, cu Ken Hakii – la violă și Truls Mørk – la violoncel a evidențiat o parte din atu-urile orchestrei “de aur”-sunetul rotund, armonia perfectă, timbrul catifelat al instrumentelor de coarde.

A urmat Simfonia a III-a în mi bemol major de L.v. Beethoven, care a fost cu adevărat eroică. O lucrare binecunoscută oricărui meloman, de la cel ocazional și începător, la cel sofisticat, propusă într-o variantă de o frumusețe absolută, cu o multitudine de nuanțe tulburătoare.

Ultima reprezentație a zilei, opera în concert „Agrippina”, G.F. Händel a readus pe scena Festivaluluiansamblul Les Talens Lyriques, sub bagheta dirijorului Christophe Rousset. Melomanii au fost din nou cuceriți de virtuozitatea soliștilor și cuprinși în ițele unor idei, despre mașinațiunile politice de palat care au dus la instalarea lui Nero ca împărat, uneori prea actuale.

Gong final. Ziua a opta a celei de a treia perioade de festival a început cu o experiență copleșitoare, oferită de Sven Helbig, compozitorul, interpret la instrumente electronice și proiecții video, alături de Vocal Consort Berlin și Orchestra de Cameră Radio. Compoziția „I Eat the Sun and Drink the Rain” – zece piese pentru cor şi instrumente electronice este o experiență totală, imersivă care combină sonoritatea vocii umane, armoniile ca din altă lume cu sunete și lumină.

La Sala Radio, un alt concert de marcă, sub semnătura maestrului Krzysztof Penderecki, prezent la spectacol, alături de Corul Academic Radio, pregătit de maestrul Ciprian Țuțu și Orchestra Națională a Radiodifuziunii Române- Simfonia a VIII-a, “Cântecele efemerului”. Masiv, complex, cu mii de intricații sonore, spectacolul a beneficiat de contribuția sopranei Erika Grimaldi, a mezzosopranei Anna Lubanska și a baritonului Thomas Bauer.

Don Giovanni, de Mozart, în interpretarea Orchestrei de Cameră din Basel a combinat apoi opera giocossa cu interpretarea seriossa, într-o montare în concert, dinamică, rotundă, cursivă, susținută de vocile artiștilor lirici Luca Pisaroni – Don Giovanni (bas-bariton), Sylvia Schwartz – Donna Anna (soprană), Olga Bezsmertna – Donna Elvira (soprană), Patrick Grahl – Don Ottavio (tenor), Giulia Semenzato – Zerlina (soprană), Alex Esposito – Leporello (bariton) și David Soar – Comandorul, Masetto (bas-bariton).

Marele final a fost semnat de Orchestra Regală Concertgebow, din Amsterdam care și-a prezentat în întreaga spledoare puterea, subtilitatea, rafinamentul, nuanțarea, înțelegerea profundă a textului muzical și extraordinara flexibilitate. Sub bagheta lui Tugan Sokhiev, olandezii au oferit o lecție de “actorie”muzicală, schimbând cu ușurință registrul pieselor abordate și transformând miraculos sonorități și registreProgramul a început cu Brahms- Variațiuni pe o temă de Haydn op. 56, ceea ce a permis așezarea unei prime trepte clasice peste care atmosfera Uverturii de concert în la major pe teme populare românești op. 32 a lui George Enescu s-a așezat cu finețe și firesc. Seara, concertul și Festivalul s-au încheiat în acordurile lui CeaikovskiSimfonia I în sol minor op. 13, „Visuri de iarnă”.

Lumea în armonie, construită pe emoție, virtuozitate și idee, s-a desăvârșit.

Despre Festivalul Internațional George Enescu

Ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, Festivalul Internațional George Enescu se va desfășura în perioada 31 august-22 septembrie 2019. În sălile de concerte din București, vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii, având 50 de naționalități și vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Ediția din acest an a festivalului totalizează 34 de prezențe în premieră în România: 25 de artiști, printre care Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida și nouă dintre cele mai bine cotate orchestre din lume.

Ediția 2019 a Festivalului Enescu își așteaptă publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Sala Radio și la Sala Mică a Palatului la concerte și recitaluri grupate în jurul a șase mari secțiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul nopții”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” și „Forumul Internațional al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte și evenimente în Piața Festivalului, conferințe, lansări de discuri și de carte, spectacole extraordinare.

Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

https://www.facebook.com/bucharestculturalevents/

https://www.instagram.com/bucharestculturalevents/

Bucura-te ca esti in Bucuresti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s